Mama spune că atunci când aveam câteva luni mergea la cules de ardei cu mine pentru că nu avea cu cine să mă lase, iar eu stăteam cuminte sprijinită de găleată, bâțâindu-mă în încercarea de a-mi găsi echilibrul.
Tata spune că aveam 2 ani și eram cu ei în solar la plantat de vinete și atunci când s-au uitat la un moment dat înapoi au realizat că eu scoteam tacticos în urma lor toată răsada pe care ei abia o puneau în găuri.
Tataia își aduce aminte cum ne rugam de el, eu și verișorii mei, să ne ia în tractor atunci când pleca la câmp… Negocierile nu erau ușoare, dar reușeam să îl convingem să ne urce pe toți în remorcă măcar până la șosea.
Mamaia îmi punea masa sub nucul de la ei din curte, pe o pătură, pentru că voiam să mănânc ,,ca la câmp”, iar dacă erau zilieri la muncă nu mâncam dacă nu mă așezam și eu cu ei la masă.
Cu strabunica recoltam, sortam și legam ridichi- adoram poveștile ei de viață și munca merge altfel atunci când cel bătrân povestește și te face să râzi.
Erau unele zile când ai mei plecau la piață la Ploiești și îi așteptam cu mamaia să vină. Nu mică ne era bucuria când aveau grijă să ne aducă mereu ceva dulce la întoarcere! Iar când m-am făcut mai mare și mă mai luau și pe mine la piață mă băgam în tarabă pe o pătură și de acolo strigam ,,Haideți la roșii de Gherăseni!”
Îl am în suflet pe tata toamna când treiera culturile și era fericit…vedeam cum curge porumbul așa de auriu din combină în remorcă și eram toți plini de praf, dar bucuroși! Era toamnă. Ziua mea era și ea tot toamna.
Sunt un copil a cărui lume s-a construit în jurul plantelor, în jurul muncii pământului! Iubesc enorm tot ceea ce este familia mea și tot ceea ce am devenit datorită lor. Mă surprind emoționându-mă atunci când din mașină zăresc în depărtare un tractor.
Nu am avut vreme să le răspund în tihnă celor care mă întrebau ,,Ce treabă are agricultura cu medicina?”, ,,De ce mai faci și facultatea de Agricultură?”. Lumea plantelor și lumea oamenilor nu se exclud. Plantele ne sunt hrană, medicament și alinare. Iar pentru mine plantele sunt și parte din istoria familiei mele!
Cu mare drag și bucurie spun că de astăzi sunt absolventă USAMV!
Sau ca să citez spiritul plin de umor al tatălui meu, rezumând toate cele de mai sus: De astăzi sunt ,,țăran cu diplomă”! 🤭